Comisia Economică pentru Europa




НазваниеComisia Economică pentru Europa
страница1/9
Дата конвертации19.04.2013
Размер0.55 Mb.
ТипДокументы
  1   2   3   4   5   6   7   8   9
Organizaţia Naţiunilor Unite

Consiliul Social şi Economic


Comisia Economică pentru Europa

Comitetul pentru Locuinţe şi Managementul Terenurilor


Sesiunea a 71-a

Geneva, 20 şi 21 septembrie 2010

Punctul 3 litera (b) din agenda provizorie

Revizuirea punerii în aplicare a programului de lucru pentru 2010-2011:


Locuinţe accesibile şi ecologice


Principiile şi obiectivele pentru locuinţe accesibile, sănătoase şi ecologice


Notă Secretariatului


Rezumat


În cadrul reuniunii din 21 decembrie 2009, Biroul Comitetului pentru Locuinţe şi Managementul Terenurilor s-a discutat referitor la Organizaţia Naţiunilor Unite Comisiei Economice pentru Europa (CEE-ONU) iniţierea la nivel de politici privind locuinţele accesibile şi ecologice care ar putea iniţia dezvoltarea unei convenţii pe aceiaşi temă în cadrul Comitetului CEE-ONU privind locuinţele şi gestionarea teritoriului.


Această notă conţine un document de bază privind principiile şi scopurile locuinţelor accesibile, sănătoase şi ecologice, care a fost pregătit pentru examinarea de către CEE-ONU Statele membre la cea de a 71-a sesiune a Comitetului.(1). Acesta prevede justificarea dezvoltării unui cadru CEE-ONU la nivel de politică cuprinzătoare pentru un preţ accesibil a locuinţelor sănătoase şi ecologice, ce subliniază necesitatea de a reflecta mai bine problemele de locuinţe în rîndul priorităţilor politice ale guvernelor, şi accentuează principiile şi obiectivele pentru un preţ accesibil a locuinţelor sănătoase şi ecologice.


Conţinutul

Punctele

I. Necesitatea pentru CEE-ONU la nivel de politică a locuinţelor ........ 1-12

II. Dezvoltarea condiţiilor sănătoase şi ecologice referitor la locuinţe....13-15

III. Principiul politicii de locuinţe accesibile şi obiectivele............. ..... 16-30

IV. Principiul de siguranţă a locuinţelor şi obiectivele .................. . .. 31-41

V. Principiul ecologic referitor la locuinţe şi obiectivele ................ ...... 42-53

VI. Concluzii ................................................. ........................................ 54-56


Anexe

I. Rezumatul orientării recente a politicii CEE-ONU CLMT

II. Proiectul de referinţă pentru un grup de lucru privind posibilitatea din

punct de vedere juridic locuinţele accesibile şi

ecologice în regiunea CEE-ONU .................................................................. 17



  1. Necesitatea pentru CEE-ONU la nivel de politică a locuinţelor


1. Comitetul UNECE pentru Locuinţe şi Managementul Terenurilor continuă să abordeze provocările majore numeroase din regiune, clasificate în punctele de mai jos.


2. Lipsa de locuinţe accesibile: lipsa locuinţelor este simţita în regiune, pieţele imobiliare sunt sau subdezvoltate, sau dezechilibrate, şi opţiunile de locuinţe sunt adesea limitate sau inaccesibile;


3. Limitarea locuinţelor şi caselor în deplină siguranţă: o mare parte din fondul locativ este degradată, casele sunt cu condiţiile de trai nesatisfăcătoare; locuinţele construite ilegal, de multe ori nu corespund standardelor şi un număr mare locuinţe vechi sunt în nevoie disperată de renovare;


4. Eficienţa energetică slabă şi necorespunderea cerinţelor de mediu: amprenta de carbon provenind de la locuinţe, precum şi de energie şi consumul de apă în continuare prea mari; practicile de construcţie nu sunt eficiente din punct de vedere a resurselor, iar sistemele de gestionare a deşeurilor rămân ineficiente şi foarte poluante.


5. În pofida acestor provocări, locuinţele nu apar în agenda politică, atât la nivel naţional cît şi internaţional, deşi importanţa acesteia pentru dezvoltarea socio-economică şi durabilitatea mediului este la fel de puternice ca niciodată. În sectorul public locuinţele primeşte doar o atenţie sporadică ca o provocare socială, în timp ce în sectorul privat este tratată ca o marfă pentru profit.


6. Multe probleme privind locuinţele sunt comune în întreaga regiune CEE-ONU. Sectorul imobiliar nu este reglementat conform standardelor internaţionale, în timp ce în Uniunea Europeană (UE) politica de locuinţe este componenta fiecărui guvern naţional. Documentele internaţionale care abordează provocările, în special ce ţin de locuinţe, rămân deseori scrise în legislaţia fiecărei ţări, dar nu sunt puse în aplicare, deoarece nu există soluţii pentru punerea în aplicare, sau sunt tratate ca o problemă socială şi doar incluse în rubrica corespunzătoare în politica de locuinţe.


7. Strategia CEE pentru o calitate mai buna de viaţă în aşezările umane în secolul 21 (2000) a recunoscut importanţa sectorului de locuinţe pentru dezvoltare la nivel social, economic şi ecologic. Strategia continuă să ghideze Comitetul Locuinţe şi Managementul Terenurilor în coordonarea lucrărilor privind politicile de locuinţă, în regiunea CEE-ONU, precum şi programul de lucru al Comitetului reflectă importanţa şi necesitatea unei înţelegeri comune a angajamentelor privind locuinţele accesibile, sănătoase şi ecologice. Cu toate acestea, practic impactul a Strategiei menţionate mai sus asupra sectorului imobiliar din regiune CEE-ONU a fost limitat prin natura sa, deoarece nu are caracter juridic obligatoriu.


8. Principiile directorii şi recomandările în domeniul locuinţelor elaborate de Comitetul pentru Locuinţe şi Managementul Terenurilor au acoperit şi promovat principalele probleme ale sectorului locativ din regiune (a se vedea bibliografia prezentată în anexa 1 la prezentul document) şi au la bază acţiunile de voluntariat în domenii specifice. Impactul lor şi punerea în aplicare, au fost limitate, de asemenea, prin natura lor voluntară.


9. Acest document accentuează necesitatea CEE-ONU la nivel de principii şi obiective pentru locuinţe accesibile, sănătoase şi ecologice, şi cheamă la integrarea principiilor directorii şi recomandărilor existente în cadrul unui singur document politic global pentru a aborda sectorul locuinţelor ca un întreg.


10. La nivel politic CEE-ONU (de exemplu, sub formă de o convenţie sau un acord) ar trebui să stabilească o înţelegere pentru guvernele CEE-ONU să dezvolte acţiuni la nivel internaţional şi naţional pentru a oferi tuturor cetăţenilor locuinţe accesibile, sigure, eficiente energetic şi ecologice.


11. Structura formalizată, eventual sub forma unui instrument obligatoriu ar putea creşte legitimitatea şi vizibilitatea sectorului locativ în calitate de componentă cheie a dezvoltării durabile a unei ţări. Aceasta ar permite, de asemenea, identificarea resurselor financiare pentru punerea în aplicare a angajamentelor principale.


12. Structura coerentă a politicii locative, în regiunea CEE-ONU este necesară în vederea:

• Asigurării unor orientări clare pentru dezvoltarea politicii de locuinţe la nivel naţional;

• Susţinerii în aplicare a politicilor naţionale de locuinţe accesibile, sănătoase şi ecologice, contribuind astfel la realizarea obiectivelor de dezvoltare, convenite la nivel internaţional în regiunea CEE-ONU;

• Iniţierii la nivel naţional a acţiunilor ce ţin de soluţionarea problemelor urgente din domeniul locuinţelor; şi

• Creşterii importanţei şi vizibilităţii politice a problemelor cheie referitor la locuinţe în guvernele statelor membre şi în cadrul agendei de dezvoltare internaţională.


  1. Crearea condiţiilor pentru locuinţe accesibile, eficiente şi ecologice


13. Unele condiţii prealabile trebuie să existe pentru a orienta şi sprijini dezvoltarea de locuinţe, strategii, politici şi acţiuni la nivel internaţional şi la nivel naţional în vederea exercitării următoarelor obiective:

• Pentru a se asigura că toată lumea are acces la diferite tipuri de locuinţe la un cost rezonabil;

• Pentru a se asigura că toată lumea are acces la o calitate bună, sigură şi eficientă a locuinţelor;

• Pentru a se asigura că toată lumea are acces la case eficiente energetic şi ecologice.


14. Aceste condiţii în prealabil includ:


(a) Aranjamente instituţionale. Implicarea corespunzătoare a departamentelor guvernamentale, partajare corespunzătoare a responsabilităţilor între administraţia centrală şi locală, sectoarele publice şi private, la toate nivelurile şi procese participative ce implică societatea civilă şi sunt în aplicarea eficientă a strategiilor naţionale de locuinţe. În acest scop este esenţial să se concretizeze: clasificarea structurilor existente şi responsabilităţile diferitor organisme ce se ocupă de locuinţe; desemnarea unui departament de locuinţe pentru a asigura o bună coordonare şi cooperare la nivel naţional inclusiv consolidarea sinergiilor între diferite părţi interesate; instituirea grupurilor de lucru pentru a efectua evaluarea globală în sectorul de locuinţe, precum şi organizarea consultărilor deschise cu o gamă largă de expertiză disponibilă în ţară (private, publice, academice, organizaţiilor non-guvernamentale (ONG-uri)) pentru dezvoltarea unei politici a locuinţelor.


(b) Date, analize şi indicatori referitor la locuinţe. Datele referitor la locuinţele naţionale sunt insuficiente în ţările CEE-ONU, în unele cazuri, datele referitor la locuinţe sunt inexistente la nivel regional şi local. Datele de calitate înaltă cu privire la locuinţele urmează să joace un rol decisiv în identifică şi înţelegerea problemelor locative, precum şi în elaborarea posibililor opţiuni de politici. Datele ar trebui să ofere o gamă largă de caracteristici din sectorul locuinţelor şi o evaluare cuprinzătoare a problemelor referitor la locuinţe, inclusiv indicatori cu privire la tipurile şi condiţiile de locuinţe, caracteristice demografice şi previziuni, precum şi valorile de piaţă.


(c) Monitorizarea şi punerea în aplicare a politicilor de locuinţe. Efectele politicilor de locuinţe ar trebui să fie monitorizate sistematic. Performanţa ar trebui să fie supravegheată şi evaluată prin măsurători cantitative şi calitative. Monitorizarea şi evaluarea performanţei vor fi esenţiale pentru deciziile privind alocarea resurselor şi de acţiune.


(d) Puterea de reglementare. Guvernele ar trebui să analizeze modificările aduse legislaţiei naţionale ce sunt necesare pentru a satisface problemele de politici în domeniul locuinţelor. Unele probleme de politici pot solicita modificări simple de la normele existente (de exemplu, orientarea legală pentru a asigura punerea în aplicare), în timp ce alte politici pot necesita noi dispoziţii legislative (de exemplu, standarde de accesibilitate, eficienţa energetică sau eco-standarde).


(e) Resurse financiare. Punerea în aplicare a politicilor de locuinţe necesită alocarea de fonduri corespunzătoare, atît publice cît şi private, în sectorul locuinţelor. Investiţiile referitor la locuinţe pot fi asigurate prin combinarea financiară, strategii de dezvoltare, de gestionare a activelor, inclusiv o utilizare mai mare de parteneriate publice-private, ce includ schemele inovatoare şi modele de dezvoltare a teritoriului (de exemplu, dezvoltarea infrastructurii de avans). O gama de modele publice şi private de finanţare din acest domeniu trebuie să fie mobilizate.


(f) Planificare spaţială. Aşa cum locuinţele au devenit o bază principală pe piaţă, planificarea a rămas în urmă, efectele negative se manifestă anume din cauza de lipsă de terenuri pentru locuinţe, extinderea urbană, dezechilibrarea pieţei de locuinţe, polarizarea şi scăderea spaţiilor verzi. Cooperarea dintre autorităţile de planificare a locuinţelor trebuie să fie consolidate şi sprijinite de implicarea reformelor politice instituţionale şi administrative.


(g) Aprovizionarea cu terenuri. Ţările CEE-ONU vor trebui să asigure ca oferta de terenuri să răspundă politicilor locative, graţie coexistenţei a multor actori (beneficiarilor, administraţiei locale, proprietarilor de terenuri şi a rezidenţilor). Este necesar de elaborat un sistem strategic mai performant de integrare şi gestionare a terenurilor, care va include atît abordările strategice privind utilizarea terenurilor cît şi administrarea cuprinzătoare a terenurilor, oferind o gamă largă de funcţii (cum ar fi evaluarea terenurilor, protecţia drepturilor asupra terenurilor, cadastrul şi înregistrarea terenurilor). Menţinerea proprietăţii publice şi a terenurilor urbane în unele ţări CEE-ONU poate fi utilă în alocarea terenurilor pentru construcţia locuinţelor, în special pentru locuinţele sociale. Acest sistem de proprietate funciară va trebui să asigure furnizarea de terenuri pentru locuinţe accesibile, sănătoase şi ecologice, în locul construcţiei de locuinţe necalitative sau de exclusivitate.


(h) Stimulente. Politicile de locuinţe trebuie să fie susţinute de o serie de stimulente pentru a asigura obiectivele ce sunt puse în aplicare. Stimulentele pot lua o serie de forme: subvenţii, impozite şi alte aranjamente non-financiare, cum ar fi furnizarea de infrastructură şi reglementările în avans. Cea mai bună abordare este de a introduce un pachet de măsuri. Stimulentele ar trebui să fie susţinute de un sistem de sancţiuni pentru a se asigura că autorităţile responsabile nu privilegiază de responsabilităţile lor şi că sunt alte părţi interesate de a sprijini iniţiativele referitor la locuinţe


(i) Instruire şi calificare. Abordarea strategică se ocupă de aspectele de locuinţe şi modele inovatoare ce necesită calificare şi instruirea capacităţilor în domeniul locuinţelor (inclusiv administrarea locuinţelor, planificarea şi construcţia de locuinţe). Guvernele ar trebui să efectueze o analiză a cererii şi ofertei de competenţe necesare, care va oferi informaţii detaliate cu privire la scăderea forţei de muncă actuale, prognozate, lacunele de competenţe. Programele de formare şi de consolidare cuprind capacităţile ce trebuie să fie aranjate. O serie de centre au fost înfiinţate în ţările CEE-ONU pentru a duce o cercetare şi formare în domeniul locuinţelor ce ar trebui să fie pe deplin utilizate în acest context.


15. Cadru politic global pentru regiunea CEE-ONU va fi ghidată de următoarele trei principii de definire a cadrului de guvernarea statelor membre CEE-ONU în domeniul locuinţelor:


  1. Principiul siguranţei şi scopurile in politica de locuinţe


Principiul locuinţei sigure: Accesul la locuinţe accesibile şi sigure mandatul căruia este esenţial pentru bunăstarea şi asigurarea popoarelor din punct de vedere social.

16. Accesibilitatea locuinţelor rămâne o provocare esenţială pentru ţările CEE-ONU.

Accesibilitatea este limitată de constrângerile de petiţii, exprimate prin:

(a) dificultăţi persistente referitor la locuinţe pentru majoritatea populaţiei

(b) alegerea limitată a locuinţelor cu un preţ rezonabil în funcţie de venit;

(c) alegerea limitată a proprietăţilor de mandate (sociale şi închiriate);

(d) posesiune nesigură.


17. Aceşti factori sunt de obicei asociaţi cu alte fenomene socio-economice, cum ar fi pieţele imobiliare volatile; amplificarea diferenţelor sociale şi mai mult locale şi regionale a decăderilor.


18. Diferenţa de accesibilitate locuinţelor pot fi acoperite atât din partea cererii şi ofertei prin diversificarea formelor de exploatare (sociale, închiriate, intermediare) combinate cu o asistenţă diferenţiată pentru a încheia cererea. Tipurile de locuinţe sunt necesare nu numai pentru a rezolva problemele individuale, ci, de asemenea, pentru a asigura comunităţile pentru a menţine coeziunea socială, sprijinul economiilor locale şi susţinerea serviciilor locale şi de afaceri.


19. O definiţie clară este necesară pentru locuinţele accesibile, astfel încât există necesitatea de locuinţe identificate în mod consecvent. Un element important a unei astfel de definiţie ar trebui să fie capacităţile gospodăriilor financiare, fără a compromite standardele de trai, intr-o casa în care este o problemă dimensiunea, calitatea şi locaţia; să fie integrat în mod rezonabil cu un cartier divers; să nu prevadă cheltuieli nejustificate legate de întreţinere, utilităţi şi transport; şi să ofere securitatea de posesiune.

  1   2   3   4   5   6   7   8   9

Добавить в свой блог или на сайт

Похожие:

Comisia Economică pentru Europa iconLa política económica federación rusa 1991 hasta la actualidad

Comisia Economică pentru Europa iconOfferte in europa e altre

Comisia Economică pentru Europa iconA mission to Europa and the Jupiter System

Comisia Economică pentru Europa iconIl P. I. N. C., Programma di Nanotecnologie Chimiche: come assicurare al Paese la co-leadership in Europa

Comisia Economică pentru Europa icon2. 0 Science Goals and Objectives of the Europa-Jupiter System Mission

Comisia Economică pentru Europa iconPentru masteranzii Facultăţii de Istorie şi Filosofie

Comisia Economică pentru Europa iconTeză de doctorat materiale avansate pentru surse

Comisia Economică pentru Europa iconRom colectiv de autori, coordonator Aurelia Tomşa. Teorie economică
Р. Максимова. Рыночная экономика, том 1 «Теория рыночной экономики», часть 1 «Микроэкономика». М., 1992

Comisia Economică pentru Europa iconRetele de distributie de curent continuu pentru aplicatii industriale

Comisia Economică pentru Europa iconSe cheamă fizica neliniară sau disertaţie pentru „Teoria haosului”


Разместите кнопку на своём сайте:
lib.convdocs.org


База данных защищена авторским правом ©lib.convdocs.org 2012
обратиться к администрации
lib.convdocs.org
Главная страница